Analist politic la Radio France International şi fost director adjunct la postul de radio Europa Liberă, criticul literar Mircea Iorgulescu apare în documentele de la CNSAS ca sursă pentru Securitate, care îl folosea pentru dezinformarea şi influenţarea scriitorilor. Numele conspirative date de fostul regim opresiv au fost „Mirel” şi „Dorin”. Dosarul său a fost trimis de Colegiul CNSAS judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti pentru a se stabili calitatea de colaborator.
„Ştiu că eşti la o răscruce, dar tocmai de aceea gândeşte-te bine la ce vei face, fiindcă acest gest îţi va marca destinul până la sfârşitul vieţii. Îţi vei închide toate căile de afirmare. Spune-mi deschis prieteneşte, dacă este adevărat ce afirmă unii dintre colegii binevoitori că vrei să-ţi creezi o platformă de disident şi apoi să te stabileşte în Occident. Dacă vrei, într-adevăr să mergi pe calea asta, cunoşti foarte bine filmul: 6 luni vei ataca regimul şi, după ce-ţi vei epuiza muniţia, o să fii uitat şi terminat ca scriitor. Bujor Nedelcovici a afirmat că nu doreşte să intre în mecanismul disidenţei. "Mirel" i-a indicat ca în momentul când se va prezenta la Comitetul de Partid să susţină că nu va mai depune carnetul, dar se va lăsa în grija partidului, întrucât la conducerea Uniunii Scriitorilor nu găseşte înţelegere" - dialog Mircea Iorgulescu - Bujor Nedelcovici, notat de Securitate
Într-o notă informativă din 25 noiembrie 1976, semnată de Mircea Iorgulescu cu numele conspirativ „Dorin” şi primită de locotenentul major Măiereanu Vasile, criticul oferea Securităţii o descriere a poetului Dorin Tudoran, urmărit pentru „poziţie politică necorespunzătoare” şi „legături suspecte cu elemente duşmănoase din emigraţie”. „Prezenta analiză a activităţii literare a criticului şi poetului D.T. a fost solicitată sursei Dorin în calitatea sa de specialist în aceste probleme, cu scopul de a concretiza evoluţia angajării politice a lui D.T. după comentariul de la Europa Liberă, în care era citat ca scriitor nonconformist.. Sursa Dorin va continua să îl aibă în atenţie pentru a ne putea informa în legătură cu activitatea sa literară, anturajul, concepţiile lui politice, precum şi pentru a-l influenţa pozitiv în măsura în care va fi posibil”, nota Măierean. Mircea Iorgulescu susţinea în 1983, conform rapoartelor informative ale Securităţii, că „întreprinderea unor represalii împotriva lui D.T., oricare ar fi ele, nu ar conduce decât la popularizarea lui şi crearea unui al doilea caz P.G...De asemenea, a promis că-i va reproşa lui Tudoran că procedeul ales pentru a se face public nu este indicat şi că atitudinea sa prejudiciază obştea scriitorilor din ţara noastră”.
Plan de măsuri aprobat de Nicolae Pleşiţă şi Iulian Vlad
În mai multe planuri de măsuri aprobate de generalii Iulian Vlad şi Nicolae Pleşiţă se stabileşte că „se va acţiona pentru discreditarea lui D.T. faţă de postul de radio Europa Liberă şi emigraţie, cât şi în rândul scriitorilor din ţară, în special cei aflaţi în anturajul său, creându-se disensiuni între aceştia. În acest scop va fi folosit şi sursa „Dorin””. Scopul era ca informatorii folosiţi de Securitate să acrediteze în rândul scriitorilor idei din care să rezulte incorectitudinea procedeului folosit de Tudoran, faptul că acesta doreşte să-şi creeze o carte de vizită pentru momentul în care va ajunge în străinătate şi lipsa lui de talent.
Folosit în dosarul lui Paul Goma
„La întâlnirea din data de 23 martie 1977 cu sursa Dorin au rezultat următoarele: discutând cu criticul D.T despre acţiunea lui P.G. şi scrisorile trimise de acesta la „Europa Liberă” a comentat că D.T. dezapreciază total ce face P.G.”, se scrie într-o notă de raport semnată de ofiţerul de Securitate. Criticul Iorgulescu oferea astfel informaţii Securităţii despre starea de spirit a scriitorilor despre cazul disidentului Paul Goma.
Informaţii despre eseistul şi romancierul Bujor Nedelcovici
Bujor Nedelcovici a fost cel care a cerut, în august 2006, verificarea lui Mircea Iorgulesu de către CNSAS. „Mirel” a fost folosit de Securitate pentru a aplana un conflict declanşat între Nedelcovici şi directorul editurii „Cartea Românească”, după ce ultimul a refuzat să publice nuvela „Căpetenia din Golf” pe motiv că există o similitudine cu romanul „Ereticul îmblânzit” publicat în Franţa. „Să-l folosim pe Mirel pentru temperare şi influenţare pozitivă”, nota căpitanul Florea Lucian în noiembrie 1985. „Spune-mi deschis prieteneşte, dacă este adevărat ce afirmă unii dintre colegii binevoitori că vrei să-ţi creezi o platformă de disident şi apoi să te stabileşte în Occident”, l-a chestionat Iorgulescu pe Nedelcovici. După ce acesta a spus că nu urmăreşte să intre în „mecanismul disidenţei”, „Mirel” l-a sfătuit să se prezinte la Comitetul de partid al Sectorului I şi să susţină că nu doreşte să-şi depună carnetul de partid, cum afirmase, dar că se lasă în grija partidului, întrucât la conducerea Uniunii Scriitorilor nu găseşte înţelegere. „Mirel ne-a comunicat că influenţarea pozitivă a lui N.B. s-a dovedit eficientă. Acesta i-a dat un telefon în care i-a relatat că nu a depus carnetul la partid”, se arată în nota ofiţerului din 09 noiembrie 1985. Securitatea a apreciat activitatea depusă de criticul Mircea Iorgulescu, într-o notă de stadiu din 1986 arătându-se că „în temperarea lui N.B. a fost folosit cu eficienţă sporită criticul literar Mircea Iorgulescu”. Sursa avea misiunea ca Nedelcovici să nu se iniţieze în acţiuni protestare şi să fie receptiv la propunerile făcute de factorii decizionali.
Pe aceeaşi temă vă recomand:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu